Uriaşele porţi ale şurii stau larg deschise şi aşteaptă,
E vremea recoltei şi fânul umple căruţa ce merge la pas,
Lumina limpede trece peste amestecul de verde gri cărămiziu,
Braţe de fân multe au umplut ochi movila asta care atârnă pe laturi.
Eu sunt acolo, ajut, apoi vin acasă întins tocmai în vârful clăii,
Unde simt hurducăturile line, stau c-un picior îndoit,
Sar de pe cruce jos şi înşfac trifoi şi sulfină,
Mă dau tumba şi mă ridic plin de scaieţi în păr.